Violența domestică: Întrebări frecvente

1. Ce este violența domestică?

Violența domestică este un model de comportament constrângător, de control, care poate include abuz fizic, abuz emoțional sau psihologic, abuz sexual sau abuz financiar (folosind bani și instrumente financiare pentru a exercita controlul).

Unii agresori sunt capabili să exercite un control complet asupra oricărei acțiuni ale victimei fără a folosi violența sau doar folosind amenințări subtile de violență. Toate tipurile de abuz sunt devastatoare pentru victime.

Violența domestică este o infracțiune omniprezentă, care pune viața în pericol, care afectează milioane de persoane din lume, indiferent de vârstă, statut economic, rasă, orientare sexuală, identitate de gen, religie, abilități sau nivel de educație.

Partenerii abuzivi îngreunează foarte mult victimele să scape din relații. Din păcate, mulți supraviețuitori suferă de abuzuri de zeci de ani.

Este foarte  important ca supraviețuitorii să știe că abuzul nu are loc  din  vina lor și că nu sunt singuri. Ajutorul este disponibil pentru cei care se confruntă cu violență domestică.

2. Care sunt resursele disponibile pentru victime?

Supraviețuitorii au mai multe opțiuni, de la obținerea unui ordin de protecție până la rămânerea într-un adăpost, explorarea opțiunilor prin intermediul unui grup de sprijin sau efectuarea unui apel anonim la un adăpost local pentru violență domestică sau la linia telefonică națională. Există speranță pentru victime că nu sunt singure.

3. De ce victimele se întorc uneori la agresori sau rămân cu aceștia?

Întrebarea nu este „De ce victima nu pleacă?” Cea mai bună întrebare este „De ce abuzatorul alege să abuzeze?”

• Partenerii abuzivi lucrează foarte mult pentru a menține victimele prinse în relație. Ei pot încerca să izoleze victima de prieteni și familie, reducând astfel numărul de oameni și locurile în care supraviețuitorul poate merge pentru sprijin. Prin diverse tactici de abuz financiar, partenerii abuzivi creează bariere financiare în calea siguranței.

 

• Există o teamă reală de moarte sau de mai multe abuzuri dacă pleacă, deoarece abuzatorii pot percepe acest act de independență ca o amenințare la adresa puterii și controlului pe care au muncit să le obțină și pot alege să escaladeze violența ca răspuns. În medie, trei femei mor în fiecare zi din mâinile unui partener intim actual sau fost.

 

• Prin „gaslighting”, partenerii abuzivi fac victimele să simtă că sunt responsabile pentru abuz. Gaslightingul este o formă de abuz emoțional, pe care abuzatorii o folosesc pentru a încurca și a transfera vina asupra victimei. Acest lucru determină adesea victima să se îndoiască de sănătatea mentală și să simtă că este responsabilă pentru abuz și, prin urmare, poate să-l oprească.

 

• Abuzul are o taxă emoțională și fizică în timp, ceea ce se poate traduce prin probleme suplimentare de sănătate care fac plecarea mai dificilă.

 

• Supraviețuitorii raportează adesea că doresc ca abuzul să se termine, nu relația. Un supraviețuitor poate rămâne cu un partener abuziv sau se poate întoarce la un partener, deoarece crede în promisiunile abuzatorului, că se va schimba.

 

4. Prezintă abuzatorii vreun potențial semn de avertizare?

Nu există nicio modalitate de a descoperi un abuzator într-o mulțime, dar majoritatea abuzatorilor au unele caracteristici comune. Unele dintre semnele de avertizare subtile sunt:

• Ei insistă să înceapă rapid relația
• Ei pot fi foarte fermecători și pot părea „prea frumoşi pentru a fi adevăraţi”.
• Ei insistă să încetați să participați la activitățile preferate de petrecere a timpului liber sau să petreceți timp cu familia și prietenii.
• Sunt extrem de geloși şi cu sete de control.
• Ei nu își asumă responsabilitatea pentru acțiunile lor și dau vina pe alții pentru tot ceea ce merge prost.
• Ei critică aspectul partenerului lor și se arată  deseori dezamăgiți.
• Cuvintele și acțiunile lor nu se potrivesc.

Este important să ne amintim că violența domestică este în primul rând un model de putere și control. Oricare dintre aceste comportamente menţionate mai sus, poate să nu fie un indiciu al abuzului în sine, până când este considerat ca parte a unui model de comportament.

5. Este posibil ca abuzatorii să se schimbe?

Da, dar trebuie mai întâi să facă alegerea de a-și schimba comportamentul. Nu este ușor pentru un partener abuziv să înceteze să aleagă un comportament abuziv și necesită un angajament serios pentru schimbare. Odată ce un abuzator a avut toată puterea într-o relație, este dificil să treacă la o relație sănătoasă în care fiecare partener are același respect și putere.

Uneori, un partener abuziv oprește o formă de abuz – de exemplu, violența fizică – dar continuă să folosească alte forme de abuz – cum ar fi abuzul emoțional, sexual sau financiar. Este important să ne amintim că violența domestică include una sau mai multe forme de abuz și face parte dintr-un model general de căutare a puterii și a controlului asupra victimei.

6. Sunt bărbaţii victime ale abuzului?

Da, bărbații pot fi victimele abuzului domestic. Violența domestică este o infracțiune omniprezentă, care pune viața în pericol, care afectează milioane de persoane din lume, indiferent de vârstă, statut economic, rasă, orientare sexuală, identitate de gen, religie, abilități sau nivel de educație.

Când vorbim despre violența domestică, nu vorbim despre bărbați versus femei sau despre femei versus bărbați. Vorbim despre violență versus pace și control versus respect. Violența domestică ne afectează pe toți, iar noi toți – femei, copii și bărbați – trebuie să facem parte din soluție.

7. Persoanele care fac parte din cominitatea LGBTQ suferă de violență domestică?

La un moment dat în viața lor, 43,8% femei lesbiene și 61,1% dintre femeile bisexuale au suferit viol, violență fizică și/sau au fost  urmărite de către un partener intim, spre deosebire de 35% dintre femeile heterosexuale.

26% la sută dintre bărbații gay și 37,3% dintre bărbații bisexuali au suferit viol, violență fizică și/sau au fost urmăriţi de către un partener intim în timpul vieții, în comparație cu 29% dintre bărbații heterosexuali.

Un studiu  din 2016 a constatat că mai mult de jumătate (54%) dintre persoanele transgender au suferit violență din partea  partenerului  intim.

Un studiu din 2015 a constatat că 22% dintre respondenții transgender au fost hărțuiți de forțele de ordine, 6% au fost agresați fizic și 46% s-au simțit inconfortabil în căutarea asistenței poliției.

8. Cum afectează economia violența domestică?

O economie proastă nu provoacă violență domestică, dar o poate înrăutăți. Severitatea și frecvența abuzului pot crește atunci când sunt prezenți factori asociați cu o economie proastă. Pierderea locurilor de muncă, datoria și alți factori contribuie la un nivel mai ridicat de stres la domiciliu, ceea ce poate duce la creșterea violenței.

Pe măsură ce abuzul se înrăutățește, o economie slabă limitează opțiunile pentru supraviețuitori de a căuta siguranță sau de a evada. În plus, adăposturile și programele pentru violență domestică pot suferi reduceri de finanțare chiar atunci când au nevoie de mai mult personal și finanțare pentru a ține pasul cu cererea pentru serviciile lor. Victimelor le poate fi, de asemenea, mai dificil să găsească un loc de muncă pentru a deveni independent financiar de agresori.

9. Cum pot ajuta?

Fiecare persoană poate lua măsuri individuale pentru a crea o comunitate de sprijin pentru supraviețuitori. Toată lumea poate vorbi împotriva violenței domestice.

Oamenii  pot dona programelor  locale sau   naționale de combatere a violenței domestice sau la programe de asistență pentru victime.

Puteți apela la funcționarii publici să sprijine serviciile de violență domestică care salvează vieți și să îi tragă la răspundere pe făptuitorii actelor de violenta.

Sursa: Frequently Asked Questions about Domestic Violence